Ce ascunde zambetul lui Jeff

Lari presteaza

Cea mai mare problema, cand te apuci sa scrii de dragul de a scrie este ceea ce scrii.

Realitatea pe care o constientizez este mult prea diferita de cea a tinerilor de varsta mea si de fiecare data cand ma apuc sa scriu realizez ca fac destul de putine lucruri care sa aiba legatura cu principalele modalitati de a-ti petrece timpul liber si de a te comporta, ceea ce ma face sa ma simt putin stingher.

Am impresia ca as scrie mult prea personal si ca ar avea legatura doar cu ceea ce fac eu, dar pana la urma cred ca asta e solutia.

Cu riscul de a starni nemultumiri, nu merg prin baruri sau prin locuri foarte populate. Generatia pe care o reprezint sau care ma reprezinta se confunda cu dependenta de mase, cu obsesia de a face ceva tot timpul (si de cele mai multe ori banalitati), fugim de singuratate, astfel incat sa nu avem timp sa ramanem noi cu noi pentru mai multa vreme si sa ne putem probleme legate de propria persoana. Ne confundam cu ce se poarta, sau cu ce se vrea sa fim, doar din vria faptului ca se poarta si se vrea.

Ajungem sa nu avem personalitate si sa devenim niste pioni a ceva, fara sa ne mai punem probleme, facand lucruri doar pentru ca se fac si ca sunt la moda.

NU!!! Nu asa. Nu asta vrem. Credeti-ma pe cuvant. Haideti sa nu mai fim OI si sa decidem singuri ceea ce vrem. Lucru care nu se poate fara a avea o minte sanatoasa si bine hranita. Si nu putem avea asta fara sa citim (dar nu degeaba), sa mergem la teatru, sa deosebim un film bun de unul prost, muzica de manele, bunul gust de kitsch, un comportament uman de unul ANIMAL. Si toate astea nu sunt deloc complicate. Putem incepe prin a fi mai atenti la modul in care mancam, prin a stationa pe partea dreapta a benzi rulante de la metrou, prin a ceda un loc in mijloacele de transport, prin a nu mai arunca resturi pe strada…, lucruri mici dar care conteaza enorm. De ce uitam ca suntem OAMENI?

Putem gandim si singuri. Avem nevoie de rabdare, sa ne ascultam, sa ne punem probleme si sa nu mai fim indiferenti si egoisti. Oricum traim cu totii la un loc, de ce nu am face-o bine?

P.S. suntem mult mai frumosi cand zambim.